Cand ne luam viata in propriile maini, Ii spunem lui Dumnezeu ca noi stim sa ne purtam de grija mai bine decat stie El. Iata cum suna Psalmul 23 atunci cand Dumnezeu este inlocuit cu “eu”.
1 Eu sunt păstorul meu: am tot ce imi trebuie.
2Eu mă hranesc în păşuni verzi, şi mă duc la ape de odihnă;
3îmi înviorez sufletul, şi mă povăţuieşc pe cărări drepte, din pricina numelui pe care mi l-am facut.
4Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci eu imi sunt suficient. Inteligenta si taria mea ma protejaza si imi aduc comfort.
5Eu îmi întind masa în faţa protivnicilor mei; îmi ung capul cu untdelemn, şi paharul meu este plin de dă peste el.
6Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele, şi voi locui în casa mea pînă la sfîrşitul zilelor mele.
