1. Primul dar, potrivit versetului 7 este darul golirii de privilegiile, pe care Le-a avut in imparatia cerurilor si a imbracarii cu haina de slujitor.

2. Al doilea dar este darul smereniei si al ascultarii: “S’a smerit şi S’a făcut ascultător…” (v.8a)

3. Cel de-al treilea dar este darul vietii (v.8b) Christos si-a dat viata din dragoste. Dumnezeu aceptat darul vietii oferit de Fiul Sau, deoarece a fost singurul dar prin care noi pacatosii am putut fi rascumparati.

In raspuns Dumnezeu L-a inaltat pe Fiul Sau nespus de mult (in locul de cea mai inalta onoare). I-a dat dat Numele care este mai presus de orice nume. In acelasi timp Dumnezeu I-a dat pozitia de glorie la dreapta lui Dumnezeu. (v. 9-11)

Related Posts

1. Trei (3) Daruri De Craciun
2. Nasterea Luminii In Lume, Isus Cristos
3. Discipline Spirituale Practicate De Domnul Isus Cristos

Deodata o femeie veni din cer cu un bebelus in mainile ei su cu tandrete ea aseza copilasul in cuibul de paie. In visul imparatul balanta isi schimba pozitia imediat. Spre uimirea sa, greutatea copilului deveni mai mare decat greutatea aurului, a bijuteriilor si a caselor.

Related Posts

1. Nasterea Luminii In Lume, Isus Cristos
2. Pastele – Moartea Si Invierea Domnului Isus
3. Eu Sunt… 7 Afirmatii Ale Domnului Isus

Related Posts

1. Nu Pot Fi Multumitor De Ziua Multumirii
2. De Ziua Multumirii sau Thanksgiving
3. Daruri Pe Care Domnul Isus Le-a Oferit Lui Dumnezeu

Related Posts

1. Joc: Sigur Iti Iubesti Aproapele?
2. De Ce Nu Creste Biserica?
3. Ce Sa Faci De Valentine Pentru Tinerii De La Biserica?

Fara ca macar sa se uite la el, batranul ii spuse:
- Imi pare rau, baiete, nu te pot ajuta acum, am de rezolvat o chestiune personala. Poate dupa aceea. Apoi, dupa o mica pauza, adauga:
- Daca m-ai putea ajuta tu pe mine poate ca as rezolva problema mea mai repede si as putea sa ma ocup si de tine.
- As fi incantat sa va ajut, baigui tanarul cam cu jumatate de gura, simtind ca iarasi e neluat in seama si amanat.
- Bine, incuviinta batranul intelept.

Isi scoase din degetul mic un inel si-l intinse baietanului adaugand:
- Ia calul pe care-l gasesti afara si du-te degraba la targ. Trebuie sa vand inelul acesta pentru ca am de platit o datorie. E nevoie insa ca tu sa iei pe el cat se va putea de multi bani, dar ai grija ca sub nici in ruptul capului sa nu-l dai pe mai putin de un banut de aur. Pleaca si vino cu banii cat mai repede.

Tanarul lua inelul, incaleca si pleca. Odata ajuns in targ incepu sa arate inelul in stanga si-n dreapta, doar-doar va gasi cumparatorul potrivit. Cu totii manifestau interes pentru mica bijuterie, pana cand le spunea cat cere pe ea. Doar ce apuca sa le zica de banutul de aur unii radeau, altii se incruntau sau ii intorceau imediat spatele. Un mosneag i-a explicat cat de scump este un ban de aur si ca nu poate sa obtina un asemenea pret pe inel. Altcineva s-a oferit sa-i dea doi bani, unul de argint si unul de cupru, dar tanarul stia ca nu poate vinde inelul pe mai putin de un banut de aur, asa ca refuza oferta. Dupa ce batu targul in lung si-n lat, rapus nu atat de oboseala, cat mai ales de nereusita, lua calul si se intoarse la batranul intelept.

… Flacaul si-ar fi dorit sa aiba el o moneda de aur pe care s-o poata da in schimbul inelului, ca sa-l poatã scapa pe invatat de griji si, astfel, acesta sa se poata ocupa si de el. Intra cu capul plecat.
- Imi pare rau, incepu el, dar n-am reusit sa fac ceea ce mi-ati cerut. De-abia daca as fi putut lua doi sau trei banuti de argint pe inel, dar nu cred sa pot pacali pe cineva cu privire la a deva rata valoare a inelului.
- Nici nu-ti imaginezi cat a deva r au vorbele tale, tinere prieten! spuse zambitor inteleptul. Ar fi trebuit ca mai intai sa cunoastem a deva rata valoare a inelului. Incaleca si alearga la bijutier. Nimeni altul n-ar putea spune mai bine cat face. Spune-i ca ai vrea sa vinzi inelul si intreaba-l cat ti-ar da pentru el. Dar, oricat ti-ar oferi, nu-l vinde. Intoarce-te cu inelul! Flacaul incaleca si pleca in goana.

Bijutierul examina atent micul inel, il privi atent prin lentila prinsa cu ochiul, il rasuci si apoi zise:
- Spune-i invatatorului ca daca ar vrea sa-l vanda acum, nu-i pot oferi decat 58 de bani de aur pentru acest inel.
- Cuuum, 58 de bani de aur?!? – exclama naucit tanarul.
- Da, raspunse bijutierul. Stiu ca-n alte vremuri ar merita si 70, dar daca vrea sa-l vanda degraba, nu-i pot oferi decat 58.

Tanarul multumi si se intoarse degraba la invatat, povestindu-i pe nerasuflate cele intamplate.
- Ia loc, te rog – ii spuse acesta dupa ce-l asculta. Tu esti asemenea acestui inel, o bijuterie valoroasa si unica. Si, ca si in cazul lui, doar un expert poate spune cat de mare este valoarea ta.

Related Posts

1. Fara Fente Doar Adevar

Dumnezeu spune ca noi contam foarte mult. Din punctul de vedere al lui Dumnezeu, valoarea unui om este imensa. Dumnezeu ne-a creat dupa chipul si asemanarea Sa (Geneza 1: 26-27). Dumnezeu ne cunoaste pe nume, iar detaliile vieti noastre sunt precum o carte deschisa inaintea Lui (Psalmul 139: 13-16).

Mai presus de toate acestea, Dumnezeu a dat la moarte pentru noi pe singurul Sau Fiu. Aceasta mai inainte ca noi sa Il iubim pe Dumnezeu, pe cand noi eram morti in pacatele noastre. Adevarul este ca tu contezi! Crede acest adevar!

Filmuletul de mai jos comunica acest adevar cu o forta extraordinara. Daca aveti posibilitatea, vizionati intregul film cu grupul de tineri. Pentru mai multe detalii despre filmul “Most” sau “The Bridge” mergeti aici: http://www.mostthemovie.com/

Related Posts

1. Cu Cine Se Aseamana Isus Cristos Cel Mai Mult?
2. Cu Cine Te Asemeni Cel Mai Mult Din Istoria Craciunului?
3. Durerea In Viata Crestinului

Dupa o perioada de nesomn in care se intorceau de pe o parte pe alta, baietelul l-a intrebat pe tata daca doarme. «Nu dorm» i-a raspuns tatal. “Tati, ma pazesti ?” a intrebat baietelul. “Ca daca tu ma pazesti, cred ca o sa pot dormi”. “Fiul meu, tata te pazeste”, a raspuns tatal.

Foarte curand, baietelul a adormit. Curand dupa aceea tatal s-a ridicat din pat si a mers la geam. Cu privire indreptata inspre cer, a soptit, “Tata, ma pazesti? Ca daca Tu ma pazesti, cred ca o sa pot adormi si cred ca o sa pot avea pace in inima.”

Related Posts

1. Despre Rugaciune: Ce Este Rugaciunea?
2. Rugaciune La Inceput De An
3. Nu Poti Sluji La Doi Stapani – Ilustratie

Suferinta ne ajuta sa slujim mai bine.

Suferinta de intareste si dezvolta caracterul.

Suferinta are capacitatea de a ne dezvolta /creste / mari credinta.

Evrei 5:8 – măcar că era Fiu, a învăţat să asculte prin lucrurile pe cari le -a suferit.

Related Posts

1. Meditatie La Sfarsit De An
2. Durerea In Viata Crestinului
3. World Trade Center – Tragedia Din New York

Dansul este, în esenţă, întotdeauna simbolic. Înseamnă a râde; a fi vesel; a te învârti în cercuri; a alerga şi a sălta – un salt vioi care devine o mişcare ritmică artistică a trupului care exprimă sentimente şi gânduri.

În Biblie aceleaşi cuvinte ebraice pot însemna şi durerea unei mame în durerile naşterii (Mica 4:9; Is. 21:3; vezi Naştere), căderea unui războinic în momentul în care este ucis (Ez. 30:4), un salt de groază sau plăcere al unui animal (Ps. 29:6; Is. 13:21) sau dispreţul unui batjocoritor (Iov 30:1).

Simbol al laudei. Dansul este în primul rând un mijloc fizic şi vizual de *laudă, onorându-L şi mulţumindu-I lui Dumnezeu. În Biblie este adesea combinat cu cântec şi instrumente. Mişcarea uneşte umanul cu sunetul neînsufleţit pentru a-L lăuda pe Dumnezeu. Dansul este un mod de mulţumire şi mărturisire a lui Dumnezeu în faţa altora. Psalmistul ne spune să Îl lăudăm pe Dumnezeu „cu tamburine şi cu dansuri; …Tot ce are suflare să-L laude pe Domnul” (Ps. 150:4, 6; 149:3).

Dansul şi instrumentele sunt legate de *profeţie. Miriam, profetesa, le-a cerut femeilor din timpul ei să îi mulţumească lui Dumnezeu pentru că i-a făcut victorioşi în lupta cu inamicii lor egipteni (Ex. 15:20–21). Contextul aici este sărbătorirea unei victorii în urma unei bătălii, sărbătoare care are loc de obicei prin întâmpinarea de către femei a războinicilor care se întorc de la luptă. Aceasta este şi semnificaţia corectă a textului din Isaia 52:7, care ar trebui tradus „Cât de frumoase sunt pe munţi picioarele femeilor dansând [gerunziu feminin în ebraică] care vesteşte pacea şi aduce veşti bune”). Dansul era folosit pentru a celebra victoria lui Dumnezeu în luptă şi * „armele” umane care erau folosite de Dumnezeu (Jud. 11:34; 1 Sam. 18:6–7; 21:11; 29:5; vezi Războinic divin).Şi profeţii care l-au întâmpinat pe Saul au dansat şi au cântat la instrumente (1 Sam. 10:5).

În Biblie dansul simbolizează întotdeauna *bucurie, opusul *jelirii: „Mi-ai prefăcut bocetul în dans, mi-ai înlăturat sacul de jale şi m-ai încins cu veselie” (Ps. 30:11; cf. Plâng. 5:15; Ec. 3:4).

Când *David şi israeliţii dansează, cântă cu vocea şi la instrumente în momentul intrării *chivotului legământului în Ierusalim, dansul fără rezerve al lui David înaintea lui Dumnezeu este descris ca un salt în rotire, sportiv, vioi. Pe de altă parte, această închinare extaziată înaintea lui Dumnezeu nu este mai importantă decât ascultarea (2 Sam. 6:5–7; 1 Cr. 15:2).

Ca şi celelalte arte, dansul nu se limitează doar la cei evlavioşi. Dansul era parte integrantă a evenimentelor cotidiene în antichitate. Femeile tinere dansau în *vii în timp ce cântau la tobe (Jud. 21:21; Ier. 31:4, 13). Dansul Sulamitei a fost frumos ca dansul a două trupe de dans (C. –cânt. 6:13). Când *fiul risipitor s-a pocăit, tatăl a poruncit să aibă loc o sărbătoare şi o companie de dansatori (Luca 15:23–25).

Dat fiind că dansul făcea parte din viaţa de zi cu zi în lumea antică, făcea de asemenea parte şi din activităţile păcătoase. Fiica lui Irod a dansat atât de bine în faţa invitaţilor încât a primit capul lui Ioan Botezătorul din partea lui Irod care era şovăielnic (Mt. 14:6, 7; Mc. 6:22). Amaleciţii au mâncat, au băut şi au dansat când i-au învins pe filisteni (1 Sam. 30:16). Israeliţii, îndrumaţi greşit, au dansat când i-au atribuit viţelului făcut de mâinile lor tot succesul lor în loc să îi atribuie acest succes Dumnezeului viu (Ex. 32:4, 19; 1 Împ. 18:26).

Simbol al libertăţii şi al egalităţii. O întrebuinţare metaforică scurtă dar profundă a dansului apare în NT. Isus descrie slujirea Lui de *mâncare şi *băutură ca o chemare la dans: „V-am cântat din fluier, dar n-aţi dansat” (Mt. 11:17; Luca 7:32). Aici dansul simbolizează bucuria în viaţă, o libertate pentru a te bucura de darurile materiale de la Dumnezeu şi de a te bucura de compania tuturor oamenilor, inclusiv a păcătoşilor (Luca 7:34). Aşa cum Isus a fost acuzat de cei cucernici că ar fi fost „un om mâncăcios şi băutor de vin, un prieten al colectorilor de taxe şi al păcătoşilor”, la fel şi regina Mical „l-a dispreţuit” pe David în inima ei pentru că acesta sărea şi dansa ca „un om de nimic” (2 Sam. 6:16, 20).

Dansul în Biblie simbolizează laudă, libertate şi egalitate. Un sumar potrivit al semnificaţiei dansului se găseşte în personificarea *înţelepciunii, o calitate esenţială de care au nevoie artiştii (Ex. 28:3; 31:3, 6; 35:10). Înţelepciunea însăşi dansează, face sport, râde. Când Dumnezeu a creat lumea, înţelepciunea a fost arhitectul lui Dumnezeu, dansând zilnic înaintea feţei lui Dumnezeu (Pr. 8:30). Dumnezeu a creat lumea cu o bucurie asemănătoare cu dansul, iar noi oamenii trebuie să răspundem cu un dans plin de bucurie.

Related Posts

1. Crestinul Si Banii. Este Pacat Sa Ai Bani?
2. De Ce Sa Studiez Biblia (Ca Si Lider)?
3. Biblia Si Telefonul Celular

¹ Eu sunt păstorul meu: am tot ce imi trebuie.

²Eu mă hranesc în păşuni verzi, şi mă duc la ape de odihnă;

³îmi înviorez sufletul, şi mă povăţuieşc pe cărări drepte, din pricina numelui pe care mi l-am facut.

⁴Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci eu imi sunt suficient. Inteligenta si taria mea ma protejaza si imi aduc comfort.

⁵Eu îmi întind masa în faţa protivnicilor mei; îmi ung capul cu untdelemn, şi paharul meu este plin de dă peste el.

⁶Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele, şi voi locui în casa mea  pînă la sfîrşitul zilelor mele.

Related Posts

1. Refugiu in Domnul (Psalmul 71:1-6,8)
2. Eu Sunt… 7 Afirmatii Ale Domnului Isus
3. Cine Sunt Eu?